Pasind timid
Pe maidanul universului.
Fascinat ca un copil,
De infinitul lui.
Vad steaua noastra
Putrezind sub zodia regresului.
Imi ineaca orice simt
Praful stelelor.
Si aud de aici de sus
Doar cantul ielelor.
Casa noastra n-o mai vad
De norii minciunilor.
De aici de sus,
Din holul zeilor,
Ii vad mai mici
Si nici nu-mi mai e dor.
Raman aici,
Deasupra stelelor.
Te-as lua cu mine,
Dar esti un muritor.
De aici ma inalt mai sus,
Sunt deasupra luminii,
Si mult timp n am sa mai cobor
In zgomotul multimii.
Plutesc deasupra vetii
Si a tot ce iubeam
Te las cum te-am gasit:
Obraznic, pamantean.

Advertisements